vineri, 8 ianuarie 2010

O zi cetoasa de ianuarie

Nu-mi place ceata. De prin clasa a 6-a cand un doctor in excesul lui de zel mi-a interzis sa ies din casa atunci cand afara se intampla acest fenomen, asta ca sa nu ma imbolnavesc . E mult de explicat cum am ajuns la nivelul asta, dar omu` a spus clar si raspicat"nu iesi din casa cand este ceata afara", iar eu am inteles. Am inteles atat de bine incat azi cum in Bucuresti a fost ceata am stat in casa. Ce faci atunci cand esti prins intre 4 pereti? Te simti plictisit. O lege a lui Murphy ar suna cam asa: Cand esti captiv intre 4 pereti, iti doresti mai mult ca oricand sa iesi afara, ca raspuns te simti plictisit. Da, da recunosc! E o lege inventata de mine, dar daca era in viata Murphy ar fi preluat-o cu siguranta.
In fond ce faci cand esti incuiat in casa? Probabil ca citesti sau ca te uiti la tv, sau ca vorbesti cu niste prieteni pe net, sau ca scrii ceva, sau ca faci curatenie, sau ca faci o baie relaxanta. Intrebarea e cat timp te poti multumi numai cu atat? Sa zicem ca o perioada lunga de timp va fi ceata afara iar tu nu ai voie sub nici o forma sa iesi din casa, cat timp ti-ar lua sa te plictisesti de ocupatiile pe care ti le-ai gasit la adapot? Eu recunosc m-as plictisi din prima clipa. Dar oare apreciem cat ar trebui faptul ca putem sa iesim din casa, sa ne facem loc prin aerul poluat si sa pornim frumusel intr-o expeditie pana la hipermarket?! Sau ca putem sa alergam frumusel prin parcul plin de catei turbati?! Sau ca mergem la cinema la o ora tarzie iar cand ne intoarcem din cauza ca nu mai circula metroul/ratb-ul si ca nu ne permitem un amarat de taxi suntem nevoiti sa mergem cu pe-josul, crescand riscul de a fi atacati de violatori, criminali, hoti, drogati sau pur si simplu lei paralei. In momentul in care iesi din casa te expui unui pericol care poate fi numit sabia lui Damocles, stii ca ti se poate intampla, dar nu stii cand o sa cada. Certitudinea ramane aceesi nimeni nu poate evita moartea. Si oarecum am invatat ca oameni sa acceptam asta, dar dupa cum se spune in popor sunt alte lucruri mai rele ca moartea care se intampla si care-i afecteaza pe unii dintre noi. De aceea eu propun sa apreciem mai mult aventurile nocturne, diurne, chiar si atunci cand mergem la scoala, chiar si atunci cand stam in casa. Si propun sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem deja si pentru relele care ne-au evitat pe moment.

4 comentarii:

  1. iti dai seama ce simt cei care au domiciliu fortat?Cred ca daca esti mai slab cu duhul, inebunesti.

    Ce te-ai face daca ai trai la Londra? :P
    Ceata nu e buna pentru sinuzita, par exemple pour moi, desi mie imi place sa ma plimb cad e vremea cea mai mizerabila,includ aici ceata , zapada , lapovita , ploaia.
    I'm Freak.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai am vrut sa plec in UK pentru a-mi continua studiile acolo. Si mie imi place ploaia si zapada , dar ceata nu o pot suferi.
    Si daca te ajuta cu ceva, faptul ca gusturile tale sunt iesite din comun nu te face ciudat, ci unic :P. Invata sa gandesti optimist!!!:D

    RăspundețiȘtergere
  3. Multam !
    Esti prima persoana care ma indeamna sa nu ma jenez de ceea ce fac , nu ca m-as jena prea mult, dar na...:P

    Si nu te-ai dus dn cauza cetii? Pentru UK as trece peste toate :P ma atrage Londra si imi place sa cred ca am s-o vad o data :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Motivul pentru care nu m-am mai dus a fost faptul ca m-am trezit sa depun dosarul cu o luna intarziere pentru facultate. Si a trebuit sa ma multumesc cu o alta facultate din tara desi nu imi facusem nici un backup-plan.. Dar niciodata nu e prea tarziu. >:)

    RăspundețiȘtergere

Leave a comment