duminică, 13 martie 2011

Alchimia vietii - Partea I

In fond, pretuim tineretea pentru ca intr-o zi vom ajunge la batranete, spunea odata Mircea Eliade. Batranetea reprezinta 2 etape una in care noi ne trezim bantuiti de reumatism, agresati de senilitate - in care moartea ne bate la usa, dar si momentul in care putem (cel mai probabil) sa spunem ca am dobandit intelepciune.
Dar eu cred ca mai exista un tip de batranete-cea a spiritului. Uneori (destul de rar intradevar), intalnim in calea noastra copii, adolescenti, sau chiar tineri adulti, care ne uimesc(in sensul bun al cuvantului) prin felul in care isi conduc viata. Copii maturi, intelepti, copii care nu pot fi numiti copii. E adevarat ca unii dintre acestia se maturizeaza rapid si iremediabil din cauza unor tragedii, dar altii pur si simplu se nasc cu o viziune mai profunda asupra vietii. Cei din urma sunt oameni care cred eu ca au suflet batran. Si ca se raspund la semnele de intrebare pe care poate ca le aveti citind asta, ma refer la reincarnare. Asa cum spune Eliade pretuim tineretea, in special dupa ce am pierdut-o. Din prisma reincarnarii tinerete inseamna primele vieti. Conform doctrinei budiste,


reincarnarea reprezinta imbinarea existentei vechi a decedatului, cu un non-sine ( sufletul in concept ia budista nu este vesnic), cel din urma atragand acest atasament, prin fapte karmice. Astfel, se explica (in teorie cel putin), chiar si de ce la batranete suntem atat de diferiti precum eram. In timp ce vietile pe care le traim ne predau acele lectii pe care este necesar sa ne invatam ca sa putem ajunge in Nirvana, spiritul devine mai intelept, chiar si fara acele memorii ale vietiilor trecute. De multe ori oamenii intelepti sunt mai sumbri, mai echilibrati, pentru ca a intelege oamenii si lumea este o povara imensa pentru oricine. Stii ca se spunea odata ca fericirea e a prostilor, ei bine in cazul asta Eliade spune prin alte cuvinte ca fericirea e a tinerilor, a celor a caror probleme sunt: "vai mi-am rupt o unghie", "vai a pierdut Steaua" etc. Oamenii batrani, sau tinerii aceea intelepti de care va vorbeam, nu dau 2 bani pe astfel de probleme, pentru ca sunt minore in comparatie cu infinitele probleme pe care Universul le ascunde. Dar multi, daca nu toti dintre acesti batrani, isi doresc sa poata gandi din nou superficial, sa vada din nou lumea prin alb si negru, sa uite de nuantele de gri, sa fie fericiti ignoranti intr-o lume plina de mistere halucinante.
Din oricare punct de vedere privim problema pusa de eliade, e adevarat , pretuim tineretea,chiar daca acest lucru ne face sa parem superficiali.

Pana data viitoare aceasta mica zeita va saluta cu mare drag !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Leave a comment