Decizii vs Sfaturi

Cu cat apreciez si simti mai multa afectiune pentru cineva, cu atat asteptarile si pretentiile tale vizavi de acea persoana cresc. Chestia asta este chiar trista si enervanta, pentru ca tot ce rezulta de aici sunt certuri prostesti pe care le ai cu persoane la care tii din motiv ca (wait for it...) TII la acea persoana!!!
In calitate de persoane care tinem la o persoana ne permitem sa ne bagam in viata acelui om si sa i-o dam peste cap, deoarece niciodata un sfat nu se da ca un sfat, ci intotdeauna un sfat se da ca pe un ordin absolut, ca pe o convingere ca acel om greseste si ca noi avem mereu dreptate. Inca nu am cunoscut un om in afara de mine care sa aiba mereu dreptate, iar eu nu abuzez de chestia asta prin intruziuni in vietile oamenilor pe care ii iubesc. Nu ma intelegeti gresit -imi iubesc prietenii, familia- dar cand vine vorba de sfaturi eu le dau, iar ei sunt liberi sa greseasca.
De multe ori din exterior oamenii nu pot vedea ce se intampla cu adevarat, asa ca de multe ori logica noastra de exterior porneste de la premise eronate, iar rezultatul este pe masura. Asta nu inseamna ca nu putem sfatui oamenii pe care incercam sa-i ferim de rele, dar parerea mea e ca cel mai bine inveti sa te feresti de caini dupa ce te musca unul. In fond nu putem sa ne bazam mereu pe faptul ca o sa avem la cine sa apelam pentru sfaturi. Trebuie sa decidem si sa gandim pentru noi. Trebuie sa invatam sa ne cunoastem, sa ne apreciem si sa ne iubim , iar atunci o sa avem toate uneltele necesare luarii unei decizii perfecte pentru noi.
Pentru ca raceala mea este aproximativ o amintire rea, imi iau La revedere! cum se cuvine : cu multi pupici , mereu a voastra scumpa si draga Bianca.