Omenire si teroare

Uneori oamenii ma ingrozesc. Tin minte ca in copilarie, jucandu-ma cu animale, mereu ma gandeam cat de norocoasa sunt pentru ca sunt om, pentru ca pot gandi, pentru ca-mi pot controla instinctele pentru ca traiesc intr-o societate civilizata. Oarecum acea imagine idilica din copilarie s-a spulberat, deoarece traind intr-o societate care se vrea a fi civilizata, am realizat exact ce fel de animale teribile sunt oamenii. Cuvinte ca mila, compasiune, bun simt, sunt pe cale de disparitie, mai intalnim uneori exceptiile, iar uneori acestia ne surprind. In schimb rautatea, nepasarea, distanta, ipocrizia sunt la putere. Oamenii au ales calea cea usoara, sa fie cruzi. Eu ii consider sociopati pe marea majoritate, animale care desi pot gandi, desi au cunostinta conceptelor bine/rau, aleg sa nu le pese, aleg ceea ce ei considera un pragmatism neconventional, iar urmarile sunt pur si simplu scarboase. De exemplu aseara, vorbind cu un bun prieten acesta mi-a aratat ca in China, ciorba de fetus este o delicatesa. Oamenii asteapta 5 luni

Schimbarile sunt esentiale in viata noastra uneori

Timpul trece si niciodata nu realizam cat de mult ne schimbam pe masura ce trece.Se spune ca nu e bine sa traiesti cu regrete...drept urmare eu actionez instinctiv iar atunci cand am chef sa fac un lucru il fac pur si simplu fara sa ma gandesc la consecinte,fara sa mai las ratiunea sa actioneze in locul meu si sa ma limiteze sau sa ma opreasca din ceea ce vreau sa fac si sa simt ca nu traiesc.In ultima vreme am realizat cat de dor imi e de vechii mei prieteni si de momentele placute pe care le petreceam impreuna si am decis sa-i caut prin diverse mijloace iar faptul ca i-am gasit mi-a redat o parte din mine,din ce eram..parca m-as fi regasit pe mine sau parca ma priveam pur si simplu prin ochii altcuiva obiectiv si rece si-mi placea ce vad,ce eram.Sunt momente in viata in care pur si simplu uiti cine esti..apar evenimente care-ti distrug oarecum sistemul valoric si fiind dorinc de a te integra in diverse grupuri sociale renunti la valorile tale si fara sa-ti dai seama renunti la tine,la ce esti.Totul fiind superficial e logic ca e si perisabil si la un moment dat cand perdeaua de fum se trage ramai doar cu reminiscente din tine.Cel mai important lucru e

Facebook - retea de socializare ?!

Recent mi s-a tot reprosat faptul ca nu aveam account de facebook,majoritatea prietenilor mei fiind dispusi sa faca orice pentru a ma convinge sa-mi fac (sunt destul de incapatanat si greu renunt la ideile mele daca cineva nu aduce argumente cat mai convingatoare si pertinente).Cand a aparut facebook-ul acum cativa ani,mi-am aruncat o privire si a fost suficient pentru a ma convinge ca interfata este foarte proasta si la prima vedere era genul de retea de socializare cheap cu un anumit target.Nici discursul lor care era suficient de persuasiv n-a reusit sa ma determine sa-mi fac..picatura care a a umplut paharul a fost interdictia lansata de iubita mea care intr-un acces de nervi imi interzicea in mod explicit sa-mi fac..desi n-am spus-o cu voce tare am gandit-o -punem pariu ca-mi fac?!- asa am ajuns sa-mi fac account la ei.Toate bune si frumoase pana am inceput sa-mi editez profilul..pe langa faptul ca interfata este foarte proasta si lasa de dorit din toate punctele de vedere si server-ul lor este plin de bug-uri (erori) in asa fel incat ajungi sa adaugi ceva de 100 de ori ca modificarea sa fie salvata o singura data.As putea spune ca astea sunt aspecte insignifiante care ar putea fi trecute cu vederea dar

Alchimia vietii - Partea I

In fond, pretuim tineretea pentru ca intr-o zi vom ajunge la batranete, spunea odata Mircea Eliade. Batranetea reprezinta 2 etape una in care noi ne trezim bantuiti de reumatism, agresati de senilitate - in care moartea ne bate la usa, dar si momentul in care putem (cel mai probabil) sa spunem ca am dobandit intelepciune.
Dar eu cred ca mai exista un tip de batranete-cea a spiritului. Uneori (destul de rar intradevar), intalnim in calea noastra copii, adolescenti, sau chiar tineri adulti, care ne uimesc(in sensul bun al cuvantului) prin felul in care isi conduc viata. Copii maturi, intelepti, copii care nu pot fi numiti copii. E adevarat ca unii dintre acestia se maturizeaza rapid si iremediabil din cauza unor tragedii, dar altii pur si simplu se nasc cu o viziune mai profunda asupra vietii. Cei din urma sunt oameni care cred eu ca au suflet batran. Si ca se raspund la semnele de intrebare pe care poate ca le aveti citind asta, ma refer la reincarnare. Asa cum spune Eliade pretuim tineretea, in special dupa ce am pierdut-o. Din prisma reincarnarii tinerete inseamna primele vieti. Conform doctrinei budiste,

Despre the end

Un lait motiv pe care il invatam devreme in viata este ca totul se sfarseste. Fie ca e vorba de jucaria preferata pe care o scapam pe jos si ajunge la gunoi, fie ca e vorba de o etapa a vietii, fie ca e vorba de oameni sau chiar de planete, sisteme solare, totul se termina.
De cate ori oare nu ne-am intrebat ce e dincolo de moarte... Unii spun ca e un mare nimic, ca viata dupa moarte e un mit, altii spun ca e precum Raiul descris de Dante-o extensie a visurilor noastre, altii spun ca energia care ramane dupa noi este reciclata- ne reincarnam. Aseara am visat un vechi vis al meu, in care tot ceea ce vedeam era negru, dar in care imi auzeam gandurile. M-am surprins intrebandu-ma in vis daca asa o sa fie si dupa moarte. Daca pur si simplu voi fi o voce pierduta in vid, sau energie care se pregateste pentru a fi asimilata de un corp, si mi-am dat seama ca gandul ca mai departe nu e nimic ma sperie mai tare decat posibilitatea unei forme de existenta noi. In fond suntem ceea ce credem. Ca suntem atei, ca alegem sa urmam o religie, sau ca combinam traditiile unor mai multe religii pentru a crea un set de credinte in conformitate cu personalitatile noastre, important e ca ceea ce credem sa fie un instrument care sa ne ajute sa traim in impacare si echilibru emotional macar :). Eu una mi-am creat pe parcursul timpului un set de credinte si principii pe care nu le incalc. Eu cred ca dupa moarte devenim energie si ca la un moment dat vom revenii sub o forma sau alta pe pamant. De asemeni cred ca ceea ce credem poate deveni realitate, asadar sunt convinsa ca ma voi reincarna.

Ce parere aveti?

Bun venit, Raul!

Dupa cum spuneam in postul precedent, l-am tot batuta la cap pe Raul sa devina co-partenerul meu de blog. Intr-un final a acceptat, asa ca ii urez bun venit si multa inspiratie :D.

Despre Neanderthali

Dupa cum prea bine stim, oamenii au obiceiul incredibil de prost de a judeca. Fie ca e vorba de trecut, fie ca e vorba de prezent, fie ca e vorba de oameni sau animale, pentru om aparentele sunt mult prea importante, in clasificarea si etichetarea oricarui lucru care exista. Imi aduc aminte de lectia despre ciuperci de a biologie, cand profesoara noastra ne-a explicat ca cele frumos colorate sunt otravitoare. Asa e si in viata, omul invelit frumos, poate fi gol pe dinauntru (dupa cum spune PC Cast e ca o prajitura ce nu are valoare nutritiva, dar pe care o mancam doar pentru ca arata bine). Reciteam impreuna cu un bun prieten una dintre cartile scrise de Cast, si am ajuns la o parte in care personajul principal atribuie termenul de neanderthali unor oameni pe care ea ii considera salbatici. Revoltat, Raul a tinut sa-mi dezvaluie niste lucruri pe care eu le consider foarte interesante asa ca am decis sa le impart cu voi:
" Omul de Neanderthal a fost cel mai inteligent hominoid..ca si homo sapiens se trage din homo erectus dar exista diferente enorme intre cele 2 specii..se considera ca cele 2 specii au populat planeta dar

10 things I love

Am primit o leapsa foarte interesanta de la cartim, care cere sa enumeri 10 lucruri care iti plac.
1. Marea, vantul, muntele, cerul, norii, stelele, padurile (nu noaptea) ador sa le simt, sau sa le privesc(dupa caz), sa fiu in mijlocul lor...
2. Muzica si dansul, imi place sa ascult de la melodii din top 40 UK pana la melodii traditionale celtice, orientale, grecesti. Invat cu muzica, citesc cu muzica, uneori dorm cu muzica, curatenie fac numai cu muzica, mancarea o pregatesc invartindu-ma pe cine stie ce ritmuri.
3. Cartile, sa le citesc in special, ador sa fiu im mijlocul aventurilor, sa creez scenarii sa e compar cu ceea ce se intampla de fapt in roman, si ma ajuta sa gandesc, sau sa ma calmez daca sunt suparata, dar recunosc ca ador mirosul de carti, sa simt foile atunci cand le rasfoiesc, din pacate in ultimul timp am citit in special carti electronice asa ca imi rasfat aceasta placere mai rar.
4. Calatoriile, fie pe mare fie in aer , cu trenul sau cu masina, ador sa cunosc locuri noi, sa cunosc oameni, sa fac cunostinta cu alte traditii si alte culturi.
5. Pianul, nu sunt priceputa, dar imi place sa cant la el, din pacate acesta este un alt lucru pe care nu-l fac suficient de des.
6. Prietenii, imi ador prietenii, mereu surprinzatori, mereu alaturi de mine, si oricat de suparati sunt tot se prefac ca glumele mele sunt bune :))...
7. Principiile mele, poate ca suna neobisnuit, insa eu am un set de valori pe care le-am strans singurica de-a lungul timpului, sa le urmez ma face fericita, de fac rolul lor este acela ca eu sa raman mereu impacata cu mine insami.
8. Visele si planurile, cred ca in fiecare zi gasesc un nou vis si incep sa planuiesc cum sa fac ca sa mi-l implinesc. Si imi place sa alerg dupa micii mei fluturasi frumos colorati, iar uneori chiar ii prind :D.
9. Sa vorbesc, dar si sa ascult uneori vorbesc fara pauza, din nefericire pentru ascultatorii mei, prietenii stiu ca ma pot intrerupe oricand.
10. Si nu in ultimul rand imi iubesc sa iubesc dupa cum am mai spus, de fapt iubesc sentimentele in general, imi place sa le studiez, imi place sa comentez, sa ma lupt cu ele, sa ma las in voia lor, imi place cand ma intalta si ma coboara, imi place cand ma invartesc ca intr-un ciclon, sau cand sunt atat de fine pentru scurt timp incat te simti ca in ochiul uraganului, imi place cand ma mint ca sunt in siguranta, si cu siguranta iubesc cand sunt vulnerabila...

Voua ce va place? Leapsa se duce la oricine doreste sa o preia...

Dragii mei,

Am o surpriza pentru cei fascinati de istorie si de mitologie. M-am gandit sa impart cu voi versuri antice grecesti cantate de Daemonia Nymphe, in stilul arhaic. Sper sa va bucurati de ele, si nu uitati ca sunt ascunse printre melodii.

Mereu a voastra scumpa si draga , Bianca

Love me or not, I still love loving me

Tin minte prima data cand m-am intrebat ce e iubirea, cum o simti, cum stii ca iubesti pe cineva. Cand m-am indragostit prima data am stiut pur si simplu. Imi luase luna, stelele, cerul, soarele, copacii, pamantul de sub picioare. Hoinaream prin intuneric, singura lumina pe care o aveam era el. Momentele cu el erau cu atat mai pretioase cu cat doar atunci ma puteam bucura de tot ceea ce exista in afara de mine, abia atunci vedeam lucrurile cu claritate, abia atunci totul capata sens.
Cand totul s-a terminat m-am trezit singura intr-un intuneric ce parea ca ma va inconjura pentru eternitate. Am redescoperit apoi din nou lumina, doar ca de aceasta data simpla existenta a lui imi lumina lumea. Nu avea importanta ca era prea departe ca sa-l ating, era suficient ca exista, nu conta ca el era complet indragostit de altcineva, eram fericita sa am parte de o mica parte din atentia sa, de prietenia sa.
Cand s-a terminat intunericul nu si-a mai facut aparitia, si am invatat ceva, am invatat ca iubesc lumina, iubesc stelele, luna,cerul, si pamantul de sub picioare, am invatat ca iubesc sa iubesc, am invatat ca amj nevoie sa iubesc ca sa pot intelege si face fata lumii in fiecare zi fara sa fiu rapusa de intuneric. Asa ca am inceput sa ma iubesc, la inceput timid si nesigur, pentru ca mi se parea complet in afara naturii. Credeam ca iubirea poate fi daruita doar altcuiva, nu si mie, credeam ca nu merit iubirea nimanui. Asa ca am continuat drumul meu in cautarea iubirii, mereu flamanda pentru mai multa lumina, mai multe sentimente, mereu fascinata si uimita de fiecare lectie pe care iubitii mei le pastrau pentru mine. Si ca orice elev care se respecta incercam sa ma razvratesc, dar in final mereu imi invatam lectia. Si undeva in timpul asta am inceput sa ma cunosc, si sa ma apreciez drept ceea ce sunt, am invatat sa ma respect, tachinez, si am inceput sa ma iubesc fara nici o retinere. Am inceput sa inteleg ca viata nu inseamna sa urmezi tiparele impuse de altii, sau promovate de filme, viata reprezinta sansa ta de a face ceea ce vrei, de a fi ceea ce vrei sa fii, de a lupta sau nu, de a te razvrati sau de a invata, de a cunoaste sau de a te izola, de a rade sau plange, de a dansa sau de a te invarte cu ochii inchisi, de a alerga sau de a sta pe log pur si simplu, in fond singurul lucru care conteaza este sa-ti gasesti fericirea, sa gasesti ceea ce te face multumit, si daca ai noroc sa gasesti persoana care sa te faca sa te iubesti si pe care sa o faci inveti sa se iubeasca. Toate experientele mele m-au lasat cu convingerea ca asta inseamna a iubi si a fi iubit. Desigur putem sa mai adaugam si alte atributii iubirii, dar pentru mine esenta ei este aceasta.

Cu dedicatie pentru toti porumbeii de Valentine`s Day si cu multi pupicei , va saluta mereu a voastra scumpa si draga Bianca.

Some days it`s just not worth the effort to stay sane

Zambesc acum. De aproximativ 30 de ore de cand am descoperit seria Dark Ones a lui Katie MacAlister mi-am pierdut abilitatea de a-mi controla fata: fie rad in fata calculatorului ceea ce suna (si este probabil) de-a dreptul penibil, fie nu pot sa-mi sterg zambetul de pe fata. Daca inainte vorba era ca in spatele unei femei fericite exista un barbat minunat (sau cum unele prietene mai nebunatice ar spune: bun la pat), acuma se pare ca am redescoperit esenta vietii, astfel pot afirma cu desavarsire ca in spatele unei femei fericite poate la fel de bine sa existe si o carte superba.
Ce inseamna seria Dark Ones? Inseamna aventuri palpitante in care femeia incapatanata si obsedata de convingerile sale, care evident are mereu dreptate, stapana pe viata ei, accepta (intr-un final) rolul pe care destinul tragic al Moravinilor(un soi de vampiri care pot manca, nu ard din cauza soarelui -desi nu e sanatos pentru ei sa stea in soare, bogati, aroganti, plini de ei, incapatanati, si mai ales cu totul si cu totul fermecatori)o leaga prin lanturi de pofta trupeasca, dorinta, pasiune, iubire de aceste fiinte supranaturale. Mai pe scurt in spatele unui vampir bun ( =)) get it?! vampirul este rau pana cand se indragosteste de femeie) se afla o femeie independenta minunata si indragostita pana peste urechi:)).
Mai adauga peste toata aceasta imbalmaseala criminali gotici si obsedati, demoni narcisisti si fantome mamoase, si ai o carte plina de umor si un pretext minunat pentru a te preda simturilor. Plus ca dupa cum am mai spus in nenumarate randuri (da` stiu ca-mi place sa vorbesc in clisee) ideea de vampir este deja de-a dreptul romantica, chiar si fara sa mai adaugam toate artificile de mai sus.
Sa mentionez ca am citit 1100 pagini pana acum?!
Ma intorc la citit pentru ca am inceput sa creez vreo 10 scenarii posibile pentru ce se va intampla mai departe si sunt curioasa daca se va potrivi vreunul, plus ca nu mai am rabdare...

You know the drill: cu drag, eu Bianca (mereu a voastra scumpa si draga adica ).

Decizii vs Sfaturi

Cu cat apreciez si simti mai multa afectiune pentru cineva, cu atat asteptarile si pretentiile tale vizavi de acea persoana cresc. Chestia asta este chiar trista si enervanta, pentru ca tot ce rezulta de aici sunt certuri prostesti pe care le ai cu persoane la care tii din motiv ca (wait for it...) TII la acea persoana!!!
In calitate de persoane care tinem la o persoana ne permitem sa ne bagam in viata acelui om si sa i-o dam peste cap, deoarece niciodata un sfat nu se da ca un sfat, ci intotdeauna un sfat se da ca pe un ordin absolut, ca pe o convingere ca acel om greseste si ca noi avem mereu dreptate. Inca nu am cunoscut un om in afara de mine care sa aiba mereu dreptate, iar eu nu abuzez de chestia asta prin intruziuni in vietile oamenilor pe care ii iubesc. Nu ma intelegeti gresit -imi iubesc prietenii, familia- dar cand vine vorba de sfaturi eu le dau, iar ei sunt liberi sa greseasca.
De multe ori din exterior oamenii nu pot vedea ce se intampla cu adevarat, asa ca de multe ori logica noastra de exterior porneste de la premise eronate, iar rezultatul este pe masura. Asta nu inseamna ca nu putem sfatui oamenii pe care incercam sa-i ferim de rele, dar parerea mea e ca cel mai bine inveti sa te feresti de caini dupa ce te musca unul. In fond nu putem sa ne bazam mereu pe faptul ca o sa avem la cine sa apelam pentru sfaturi. Trebuie sa decidem si sa gandim pentru noi. Trebuie sa invatam sa ne cunoastem, sa ne apreciem si sa ne iubim , iar atunci o sa avem toate uneltele necesare luarii unei decizii perfecte pentru noi.
Pentru ca raceala mea este aproximativ o amintire rea, imi iau La revedere! cum se cuvine : cu multi pupici , mereu a voastra scumpa si draga Bianca.

My kingdom for some sleep!

Cam asa gandeam eu acum cateva zile. Si era normal sa gandesc asa, din moment ce avusesem la nopti albe de le pierdusem sirul. La inceput nu m-a deranjat , dar dupa o saptamana am inceput sa sufar de pe urma insomniilor, de la oboseala, la dureri de cap. Si cum exista vorba aia care ne invata sa avem grija ce ne dorim, m-am trezit cu ditamai gripa. Partea buna e ca dorm de rup, partea naspa e ca dorm degeaba, ca odata cu gripa s-a instalat durerea de muschi, oboseala, si mici ameteli. Si de parca nu ar fi suficient ca ma dor toate, mai si tusesc ca o capra, iar odata cu tusea ma apuca o durere de cap de-mi vine sa ma arunc pe geam. Din pacate asta nu ar rezolva nimic,pentru ca stau la parter. Si uite asa iara am ajuns racita, iara ma indop cu pastile. Va zic eu sigur kharma asta ma ajunge din urma!!!
Cel putin pot afirma cu mandrie ca cineva acolo sus imi aude dorintele si nu ma ignora in totalitate. Eh, spuneti-mi voi acuma cati se pot lauda cu asta?! Cu toate ca avand in vedere starea mea nu ar trebui sa ma laud...
Si colac peste pupaza raceala asta m-a deprimat, asa cum se intampla de fapt mereu in lumea mea. Eh, dar ce conteaza!!! Mi s-a indeplinit dorinta, iar acum platesc consecintele, cata vreme dorm (da stiu dorm degeaba, asa si?! ) tot e bine. Vorba aia putea sa ma juleasca mai bine. Speranta mea este ca dupa ce ma trezesc maine raceala asta va fi un vis urat, iar eu voi fi proaspata si odihnita ca o prajitura buna :)) !

V-as pupa si imbratisa cu drag ca de obicei, dar asta ar insemna sa va dau virusi, spuneti-mi ca sunt zgarcita, dar mie imi place sa-i tin pentru mine! Pana una-alta va doresc sanatate si somn odihnitor, mereu a voastra suferinda si draga, Bianca!

Leapsa cu Literatura??

Am primit o leapsa draguta de la Cartim. Este o leapsa despre literatura,si cum sunt o minidevoratoare de carti, cred ca mi se potriveste. Sa incepem :

1. Carui scriitor i-ati incredinta sarcina de a va scrie bibligrafia?
Cred ca stilul lui Richelle Mead ar fi cel potrivit pentru biliografia mea.Alti candidati ar fi Terry Pratchett, sau P. C. Cast.

2. Care sunt motivele pentru care i-ati incredinta lor sarcina aceasta?
Acesti scriitori surprind cu adevarat esenta lucrurilor in cartile lor: fie ca e vorba de seria Discworld a lui Terry Pratchett, in care este descris un pamant hiberbolizat, extravagant, a carui existenta se revarsa din miturile vechi, fie ca e vorba de felul amuzant si placut in care atat P.C. Cast cat si Richelle Mead isi construiesc personajele, care traiesc povesti cu adevarat fantastice, dar care sunt perfect umane, reale, credibile, in care te poti regasi.

3. Ce carte ati pune in capsula cosmica ce ar reprezenta Pamantul in fata civilizatiilor de pe alte planete?

Nu as punea alege o singura carte. Probabil ca as pune Dictionar de lagar de Lusting Oliver. As pune Un veac de singuratate al lui Garcia Marquez, The secret a lui Rhonda Bryne - carti din care sa invete si alienii :)), si pentru amuzament as pune seria The Goddess Summoning a lui P.C. Cast (special pentru muierile aliene :)) ). As mai pune Divina Comedie a lui Dante, si cateva carti ale Aghatei Christie. Lista mai poate continua dar ma opresc...

4. Cum arata pauza ta ideala pentru a citi o carte?

Intrebarea asta e haioasa, ca eu ar trebui sa iau pauze din citit carti, pe care le iau numai in caz de forta majora: aproape niciodata atunci cand mananc sau gatesc, atunci cand am musafiri, sau cand fac curatenie(desi atunci ascult audio-bookuri >:) don`t you just love modern technology? I know I do !!! ). In principiu nu am nevoie de pauze ca sa citesc carti, deoarece sunt o masina de lectura. Dar asta pentru ca momentan am suficient timp ca sa o fac.

5. Daca ati avea puterea de a sterge un personaj care ar fi acela?

Daca as detine aceasta putere , pur si simplu nu as stergeo. Uneori imi displac anumite personaje, in speciat datorita "mentalitatii" pe care o au in cartea respectiva, dar nu mi-ar placea o carte fara personajele respective. Si eroii nostri trebuie sa se lupte cu cineva :D...

6. Care sunt motivele pentru a sterge acest personaj?

Nu exista !!!

7. Cat de multi Km ai parcurge pentru a gasi o carte?
In ultimul timp am citit numai carti electronice, asa ca bazandu-ma pe asta, si pe biblioteca mea de peste 23 de GB, pot spune linistita ca nu am nevoie sa parcurg km, desi daca este vorba de citit carti detinute de bibliteca Vaticanului, atunci as parcurge din Ro pana in Vatican, oricat de multi km sunt (habar nu am si nu dau google search doar ca sa par inteligenta :p ).

8. Daca ati putea sa va intoarceti in trecut cu ce scriitor ati vrea sa va intalniti?

Grea decizie, dar acela ar fi Aristotel.

9. Care sunt primele cuvinte pe care i le-ati adresa?

Pai l-as saluta ca pe orice om: Kali mera, kyrios Aristotel ! (desi nu cred ca ar intelege greaca moderna, dar incercarea moarte n-are)

10. Descrieti Bibliteca visurilor voastre.

Imaginati-va o camera inalta foarte incapatoare, plina cu rafturi din stejar masiv, pe care atarna greu mii si mii de carti, geamuri mari, prin care raze multicolore incalzesc aerul, in mijlocul camerei un pian negru, iar imediat langa ferestre o masuta pe care se odihnesc o pereche de ochelari, langa care sta- parca asteptand- o canapea curbata construita in stil roman. :X:X:X ohh da, diseara o sa visez frumos!

Despre Singuratate

Uneori noi persoanele sociabile, care apreciem momentele de singuratate, avem tendinta de a fi usor pana la foarte iritati de prezenta zgomotoasa a persoanelor din jur. E normal ca si in natura noastra sa se gaseasca acele opusuri care se echilibreaza reciproc. Ne place sa fim in mijlocul oamenilor, ba mai mult vorbim, gesticulam, radem zgomotos ne strambam, si ne dam cu parerea. In acelasi timp, iubim linistea, impacarea pe care ne-o ofera singuratatea. Viata e uimitor de creativa cand vine vorba de paradoxuri. E ca si cum din singuratate ne hranim spiritul cu energia de care avem nevoie ca sa functionam perfect in mijlocul oamenilor. Asta ar explica destul de bine motivul pentru care uneori prezenta oamenilor ni se pare obositoare, si ametitoare, iar rareori iritanta :)) . Pe de alta parte uneori singuratatea ni se pare inabusitoare, sufocanta, deprimanta. Asta ma face sa realizez un lucru important, noi oamenii suntem creati intr-un mod echilibrat, doar ca acest echilibru pe care-l avem este fragil, si uneori mici erori (poate ale noastre poate ale celor din jur). Partea proasta e ca de multe ori greselile intervin din pricina ca nu suntem atenti la nevoile noastre, sau suntem acaparati de nevoile evidente, si nu le cautam pe cele mai pale.
Poate ca ar trebui sa ne acordam mai multa atentie, pana la urma cheia spre fericire suntem noi, chiar daca drumul din spatele usii e pavat cu alte persoane :).

Obosita, dar fericita va saluta mereu a voastra scumpa si draga, Bianca